Home
PDF Imprimare Email

Serviciu disponibil pe adresa de email a institutului:   Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Întrebări și răspunsuri: 

din punct / punctul de vedere

adresarea într-o cerere

articularea grafică a cuvintelor străine

neologisme asimilate sau nu

un caz de folosire a articolului genitival al/a/ai/ale

a corobora

dragele mele sau dragile mele

un număr de... cere verb la singular sau la plural?

etimologia cuvântului Vrancea

cele mai înalte standarde de excelență, pleonasm?

supus

scutec vs. pampers

vroiam

numele localităților

regimul prepozițional al verbului a consta

locație

proces-verbal

prim-ministrul sau primul-ministru

precum și în context negativ

Subiect: din punct / punctul de vedere

Întrebare

Când se folosește din punctul de vedere, respectiv din punct de vedere?

Răspuns

Se folosește din punct de vedere (cu punct nearticulat), când urmează un adjectiv, ca în exemplele „din punct de vedere gramatical”, „din punct de vedere emoțional sau psihic” sau „din punct de vedere economic”.

Se folosește din punctul de vedere (respectiv cu punct articulat), când nu urmează un adjectiv, ci (un substantiv precedat de) articolul genitival al, ca în exemplele „din punctul de vedere al randamentului”, „din punctul de vedere al președintelui” sau „din punctul de vedere al scrierii corecte”.

 

Subiect: Adresarea într-o cerere

Întrebare

Care este formula de adresare corectă într-o cerere?  ,,Doamna Director"/ ,,Domnul Director" sau ,,Doamnă Director"/ Domnule Director" şi de ce?

Răspuns

 Formele corecte sunt „Doamnă Director"/ „Domnule Director", pentru că acestea sunt la cazul vocativ, iar vocativul, nu nominativul, este cazul adresării. Celelalte formulări, ,,Doamna Director"/,,Domnul Director", sunt în cazul nominativ. Chiar dacă în limbajul colocvial acest caz înlocuiește adesea cazul vocativ, folosirea lui nu este permisă în scrierea administrativă.

 

Subiect: Articularea grafică a cuvintelor străine

Întrebare

Cum se articulează, stakeholderii sau stakeholder-ii?

Potrivit DOOM-ului, 2005, pag. XCII, se recomandă atașarea fără cratimă a articolului la împrumuturile (chiar neadaptate sub alte aspecte) care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română. Prin urmare, sunt recomandate formele stakeholderii și stakeholderilor.

 

Subiect: neologisme asimilate sau nu

Întrebare:

Aș dori să știu de ce două neologisme relativ recente, maus și bip, sunt tratate diferit de DOOM 2005. La primul avem varianta originală recomandată, mouse, iar la al doilea dimpotrivă, nu beep, ci bip. În aceeași notă, de ce s-a renunțat la randevu, intrat în limbă? și-n... DEX ca atare, pentru a ne întoarce la rendez-vous-ul original.

 Răspuns:

 Cuvintele străine au perioade de asimilare în limba română și evoluții diferite, deci ele pot păstra sau nu grafia originală. De pildă,bipa fost asimilat mai repede pe fondul existenței onomatopeei românești omofone, iar mousea fost menținut pentru că în domeniul informatic sunt folosite foarte multe anglicisme. Poate este util de știut că uzul joacă un rol foarte important în stabilirea normei lingvistice, de aceea se poate întâmpla să existe reveniri la forme abandonate o vreme, existând astfel fluctuații ale preferinței vorbitorilor pentru o formă sau alta.

 

Subiect: un caz de folosire a articolului genitival al/a/ai/ale

 Întrebare:

membri deai personalului militar sau membri de familie a personalului militară

Răspuns:

Formularea corectă este membri de familie ai personalului militar. Cealaltă formulare (membri de familie a personalului militar) nu este incorectă gramatical, dar semantic este stranie pentru că induce ideea că e vorba de familia personalului militar, ca și cum întregul personal militar ar face parte din aceeași familie.

O asemenea problemă de înțeles nu se ridică într-un un context ca membrii de familie ai/a vărului meu pentru care sunt perfect acceptabile ambele variante.

Subiect: a corobora

Întrebare:

  1. în urmatoarea frază: Datele clinice, coroborate cu datele paraclinice și de anamneză au condus la diagnosticul de psoriazis.”?

 Răspuns:

Enunțul menționat este corect. Verbul a corobora, însemnând a consolida / a întări, admite un complement instrumental introdus de prepoziția cu, de pildă într-un context ca acesta: cercetătorul coroborează datele clinice cu cele paraclinice pentru o mai bună argumentare (echivalent cu cercetătorul consolidează / întărește datele clinice cu cele paraclinice pentru o mai bună argumentare). Prin pasivizare și omitere a complementului de agent se obține datele clinice (sunt) coroborate cu cele paraclinice... Mai departe, prin folosirea atributivă a participiului coroborate se obține formularea corectă din enunțul dat ("Datele clinice, coroborate cu datele paraclinice si de anamneza au condus la diagnosticul de psoriazis").

 

Subiect: dragele mele sau dragile mele

 Întrebare:

Care formulare este corectă: dragele mele sau dragile mele?

 Răspuns:

Deocamdată, forma normată este dragile mele. Norma a păstrat doar forma dragile pentru că doar această formă corespunde declinării regulate (adică declinare tipică, fără forme flexionare neașteptate) a adjectivului (substantivizat) drag. Această formă de vocativ plural coincide, așa cum trebuie de altfel, cu nominativul plural articulat. Cum nominativul plural nearticulat este dragi (corect e dragi colege, nudrage colege), prin articulare devine dragile (nu dragele).

Însă este foarte frecventă în uz și exprimarea dragele mele și cum uzul impune până la urmă norma este posibil să fie acceptată și forma de vocativ plural feminin dragele. Este de menționat că o formă neașteptată de vocativ (deja acceptată) este și dragă pentru masculin singular.

 

Subiect: un număr de... cere verb la singular sau la plural?

Întrebare:

Care formulare este corectă: s-au tipărit un număr de invitații ori s-a tipărit un număr de invitații?

 Răspuns:

Substantivul număr este un substantiv colectiv, cu rol puternic de determinant cantitativ pentru substantivul invitații, și în această calitate, acceptă foarte bine acordul după înțeles (s-au tipărit un număr de invitații), deopotrivă cu acordul gramatical (s-a tipărit un număr de invitații), potrivit Gramaticii limbii române, 2008, vol. I pag. 112 și vol. II pag. 376.

Într-una dintre formulări primează criteriul semantic (invitațiile s-au tipărit de fapt, nu numărul în sine), realizându-se acordul după înțeles. în cealaltă primează criteriul formal, gramatical (un număr este în nominativ, deci are funcția de subiect) realizându-se acordul gramatical (care, în acest caz, poate reflecta o hipercorectitudine, adică o opțiune dictată de teama de a nu greși). Ambele tipuri de acord sunt admise în această situație.

În concluzie, ambele formulări sunt corecte.

 

Subiect: etimologia cuvântului Vrancea

Întrebare:

Aș dori să știu etimologia cuvântului Vrancea și dacă este posibil să vină de la frânc „occidental, franc”.

Răspuns:

Cea mai verosimilă soluţie etimologică în privinţa numelui Vrancea este provenienţa dintr-un nume de persoană construit cu sufixul -cea de la cuvântul slav vran "corb; negru", vezi Iorgu Iordan, "Toponimia Românească", Editura Academiei RPR, 1963, p. 535-536. Comparați cu toponimul Ivancea de la Ivan.

 

Cuvântul frânc nu poate fi luat în discuţie ca etimon deoarece vocala -â- nu trece la -a- în asemenea cuvinte şi nici grupul fr- la iniţială nu se transformă în vr-. În limba veche nu exista decât forma frânc, în timp ce forma franc este recentă, din secolul XIX, şi, de aceea, nici aceasta nu poate constitui un etimon plauzibil pentru Vrancea.

(Răspuns elaborat de Comisia Dicţionarului Etimologic)

 

Subiect: cele mai înalte standarde de excelență, pleonasm?

Întrebare:

Supun atenției dvs. următoarele două situații:

 1. "cele mai înalte standarde de calitate și profesionalism". Este sau nu pleonasm?

2. "cele mai înalte standarde de excelență". Este sau nu pleonasm?

Răspuns:

Niciuna dintre cele două formulări nu este pleonastică. 

Prima situație semnalată nu conține deloc „cuvinte care repetă inutil aceeași idee” (aceasta fiind definiția pleonasmului). 

A doua situație probabil ați adus-o în discuție fiindcă ar putea sugera un pleonasm prin apropierea superlativului cele mai înalte cu un presupus caracter de superlativ al cuvântului excelență. Totuși nici această situație nu conține un pleonasm, din următoarele motive. Termenul excelență, luându-ne după semnificația din latină, înseamnă „calitate de excepție, deosebită, remarcabilă” (a se vedea și sensul verbului a excela care este din aceeași familie lexicală), prin urmare nu presupune intrinsec un superlativ. Pe de altă parte, sintagma cele mai înalte standarde înseamnă „cele mai bune norme de realizare” sau „cele mai bune criterii de apreciere”. În concluzie, cele mai înalte standarde de excelență înseamnă „cele mai bune norme în obținerea unei calități deosebite” sau „cele mai bune criterii de apreciere a unei calități de excepție”. După cum se vede, nu există nicio idee care să se repete inutil.

 

Subiect: supus

Întrebare:

În fragmentul „Ascultă-mă să-ţi spui: e rău a fi supus/La oricare tiran; dar slugă la măgar/E mai umilitor, şi încă mai amar”, cuvântul supus este substantiv sau adjectiv? Poate avea în acest context sinonime ca servitor sau slugă?

Răspuns:

În textul citat, cuvântul supus este doar substantiv. Nu poate fi adjectiv, pentru că adjectivulsupus cere obligatoriu un determinant în dativ, adică om supus oricărui tiran, fiind greșit om supus la orice tiran. Or în textul respectiv nu apare dativul.

În text, supus are sensul de „persoană în slujba tiranului”. Acest sens reiese tot din determinantul său „la oricare tiran”, după modelul „slugă la doi stăpâni” sau „argat la boierul Comănescu”. De asemenea, reiese și din paralela cu „slugă la măgar”. Având acest sens, sinonimele lui supus sunt, într-adevăr, slugă, slujbaș, slujitor sau servitor (dar acesta din urmă este mai puțin potrivit în contextul dat).

 

Subiect: scutec vs. pampers

Întrebare:

Care este utilizarea corectă (singular/plural) a unui echivalent românesc pentru "diaper"? Când se folosește "scutec" și când "pampers"? Ce traducere recomandați pentru următorul context privitor la metode de tortură?

 

̏The techniques included, in ascending degree of intensity:1) Standard measures (that is, without physical or substantial psychological pressure): shaving; stripping; diapering (generally for periods not greater than 72 hours); hooding; isolation; white noise or loud music (at a decibel level that will not damage hearing); continuous light or darkness; uncomfortably cool environment; restricted diet, including reduced caloric intake (sufficient to maintain general health); shackling in upright, sitting, or horizontal position; water dousing; sleep deprivation (up to 72 hours)).̋

Răspuns:

Potrivit DOOM-ului, pampers are formele de sg. pampers și de pl. pamperși.

La ora actuală, pampers și scutec sunt aproape sinonime (în ideea că prin scutec se înțelege acum „scutec absorbant”, nu doar „bucată de pânză ... cu care se înfașă sugarii”, cum e definit în DEX 2009). Totuși acești termeni nu sunt perfect interschimbabili, întrucât prin sensul originar pampers presupune ideea de „răsfăț” (după etimonul englezesc pamper), ceea ce îl face nepotrivit în contextul primit. Pe de altă parte, pampers reprezintă o marcă înregistrată și de aceea trebuie folosit cu mare prudență.

În contextul dat, consider că termenul adecvat stilistic care trebuie folosit este scutec. Nu cred că sunt necesare adăugări de genul „scutec absorbant” (pentru că obiectul respectiv, în majoritatea covârșitoare a cazurilor din viața de zi cu zi, este absorbant)  sau „scutec pentru adulți” (pentru că, iarăși, folosirea acestui obiect și în cazul adulților este foarte obișnuită, iar ca obiect în sine pare să nu difere decât prin mărime de un scutec pentru copii).

 

Subiect: vroiam

Întrebare

Doresc să știu dacă forma "vroiam" este corectă în momentul actual.

Răspuns

„Într-adevăr, potrivit DOOM (2005) formele normate (deci literare) sunt vream de la a vrea şi voiam de la a voi.

Odată cu ieşirea din uz a formei vream, vorbitorii au preluat imperfectul verbului a vroi care, potrivit Dicţionarului (tezaur) al Limbii Române, este un verb învechit și popular, obținut prin contaminarea dintre a vrea și a voi. Normarea formei vroiam a fost evitată până acum deoarece fenomenul de contaminare este în general un rezultat al vorbirii neîngrijite și al lipsei de educație. Totuși, având în vedere, pe de o parte, utilizarea frecventă a acestei forme populare în literatură, de pildă de către persoane cu autoritate lingvistică precum Marin Preda, Octavian Paler, Simona Popescu sau Mircea Cărtărescu, și, în general,  de către persoane educate, iar, pe de altă parte, necesitatea completării firești a paradigmei verbului a vrea, este posibil ca forma vroiam să fie introdusă în ediția viitoare a DOOM-ului.”

 

Subiect: numele localităților

Întrebare

Există vreo normă privind grafia numelor de localități în limba română (cu â sau î, cratimă etc.)?

Răspuns

Nu există o normă de scriere a localităților din România sau un nomenclator. Însă denumirile localităților pot fi luate din legea 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. Odată cu adoptarea de către Academia Română a ortografiei cu â, și în numele de localități s-a schimbat, oficial, î cu â.

 

Subiect: regimul prepozițional al verbului a consta

Întrebare

Complementul verbului a consta este introdus doar cu prepoziția în sau poate fi introdus și cu din?

Răspuns

 Verbul a consta are două sensuri:

 1.     „ a sta, a rezida” (sau, mai simplu, „a fi”), sens construit doar cu prepoziția în.

 2.     „a fi alcătuit din” construit cu prepoziția din, dar în funcție de gradul de abstractizare, este admisă șiîn.

 Deci ambele prepoziții, în și din, pot apărea, în funcție de context.

 În contextele abstracte ( în care sunt explicate anumite concepte, de pildă) este folosit primul sens, deci este folosită prepoziția în (prepoziția din nefiind acceptată – acest lucru este marcat cu * în exemplele de mai jos):

 a)    O alternativă constă în /*dinconcentrarea terenurilor agricole în mari exploatări agricole...

 b)    Considerăm că naşterea tragicului este determinată de trei tipuri de „cauze”: una „obiectivă”, ceconstă în /*dinîncercarea omului de a-şi depăşi limitele...

 c)     ... spiritul burghezieiconstă în /*dinnăzuinţa de a întreprinde.

 

În contextele în care verbul a consta are al doilea sens, complementul prepozițional denotă o pluralitate (de cele mai multe ori concretă) și este introdus prin prepoziția din. În cele mai multe cazuri este acceptată și prepoziția în, dar nu în toate, vezi ex. c, în care contextul foarte concret intră în disonanță cu caracterul mai degrabă abstract al prepoziției în:

 a)    Faza de analizăconstă din/încâţiva paşi.

 b)    Straturile sarmatice pot fi separate în două orizonturi: partea inferioarăconstă din / înargile gri, aproape nisipoase, pe când stratul superiorconstă din/ înnisipuri argiloase, nisipuri ușor cimentate și din gresie oolitică.

 c)     Fiecare Post de Prim ajutor de la fața loculuiconstă din / *în3 până la 10 echipe medicale de teren trimise de la spitalele locale...

 

Subiect: locație

Întrebare

Date fiind controversele existente deseori pe tema sensului de „loc anume determinat” pentru cuvântul locație, care este opinia Institutului pe această temă.

Răspuns

 În DEX 2009 este înregistrat un nou sens pentru cuvântul locație, anume acela de „un loc anume, precis determinat”. Cum DEX-ul este elaborat de Institutul nostru, poziția noastră este clară. S-a considerat că acest nou sens, care reprezintă un calc semantic după cuvântul englezesc location, a intrat în limba română deoarece este frecvent folosit, răspunde unei necesități de comunicare și este rezultatul unui mijloc uzual de îmbogățire a limbii.

O scurtă explicație a necesității de comunicare v-o pot da apelând la un context de genul următor. Un director poate da o indicație unui angajat să lase un colet la locația firmei din Piața Romană. În acest context, cuvântul locație nu poate fi înlocuit cu loc, și poate nici cu depozit sau sediu, dacă nu reprezintă așa ceva (poate reprezenta de pildă un magazin sau un restaurant dintr-un lanț). Bineînțeles că orice cuvânt poate fi evitat într-o măsură mai mare sau mai mică, dar eu personal nu văd de ce ar trebui să facă cineva eforturi de a evita cuvântul locație. Acest cuvânt este, de asemenea, folosit des în contextul precizării locului de desfășurare a unui eveniment, de obicei, artistic.

Acest nou sens al cuvântului locație, după cum se vede din definiție, reprezintă ceva mai specific decât mult prea generalul loc, dar este, la rândul lui, suficient de general pentru a se potrivi în numeroase contexte. Acest lucru explică de ce este preferat de mulți vorbitori.

 

Subiect: proces-verbal

Întrebare

 Cum se ortografiază corect proces-verbal când apare ca titlu al unui act oficial? Se pune virgulă după el?

Răspuns

 Cuvântul compus proces-verbal se scrie în titlu cu majusculă și fără virgulă sau alt semn de punctuație după el (sau înaintea lui), ca în exemplul de mai jos.

 

                         Proces-verbal

Text ...

 

Subiect: prim-ministrul sau primul-ministru

Întrebare

 Dacă forma articulată normată este prim-ministrul, de ce se întâlnește atât de frecvent în mass-media forma primul-ministru?

Răspuns

În ediția din 1982 a DOOM-ului sunt înregistrate ambele variante prim-ministrul / primul-ministru. În schimb, în ediția din 2005 s-a optat doar pentru varianta prim-ministrul, intrarea fiind marcată (prin semnul !) ca o noutate față de ediția veche. Este de înțeles că nu toți vorbitorii și-au actualizat vocabularul după noua normă, chiar dacă mulți dintre ei sunt educați și au limbaj îngrijit. Pe de altă parte, trebuie știut că norma lingvistică este impusă de frecvența unei forme în mediile în care se folosește un limbaj îngrijit, fapt care face posibilă revenirea la forma primul-ministru ca formă normată, dacă se dovedește că aceasta este totuși preferată de vorbitori.

 

Subiect: precum și în context negativ

Întrebare

 Este acceptată folosirea locuțiunii conjucționale "precum şi" în contextul unui enunț negativ, cum ar fi „Persoanele interesate, care doresc să beneficieze de oferta noastră,nu trebuie să ne contacteze prin poşta electronică,precum şi prin intermediul faxului."?

Răspuns

 Formularea corectă este cu (și) niciîn loc deprecum și,adică „Persoanele interesate, care doresc să beneficieze de oferta noastră, nu trebuie să ne contacteze prin poşta electronică, şi nici prin intermediul faxului”.

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 05 Aprilie 2019 15:00
 


Motorizat de Joomla!. Designed by: joomla 2.5 themes  Valid XHTML and CSS.